"And in that moment,I swear we were infinite." -Charlie (from "The Perks of Being a Wallflower")
El a ajutat-o să se ridice. Ea și-a dat jos pantofii și a jurat că n-o să mai poarte tocuri niciodată. Păcat. Era așa frumoasă. Căzătura i-a julit genunchiul stâng,scoțând la iveală câteva picături de sânge. Ce contrast sublim era între pielea ei albă ca de zână și roșul acela diavolesc.
-La naiba,ce-o fi fost în capul meu? Acum o să întârzii.
"Ce frumoasă e",se gândea el. Adevărul este că era superbă,chiar și atunci când era nervoasă. Probabil atunci mai mult ca oricând.
-Stai jos aici,iubito. Vin imediat.
S-a așezat docilă pe scaun,iar el a sărutat-o pe frunte. A plecat pentru câteva momente și s-a întors cu o compresă cu apă rece. A început să șteargă ușor rana proaspătă. Picături de apă îmbibată cu sânge îi curgeau încet pe picior fetei,dar nu spunea nimic. El s-a uitat în ochii ei pentru câteva secunde :
-Știi,ești frumoasă.
No comments:
Post a Comment