"Darling what’s your name and can you hear me?" (Hurts - The Road/The Exile)
Am uitat cine am fost. Am uitat de unde am plecat. Nu mă mai recunosc. Nu mai știu ce e azi în jurul meu. M-am pierdut. Mi-ai adus aminte la un moment dat cine obișnuiam să fiu,însă nu te-am ascultat,te-am împins afară din viața mea. Și astăzi regret. Faptul că nu te-am crezut,faptul că am crescut și m-am schimbat. Aveai dreptate. Lucrurile astea nu pot fi oprite,credeam că nu sunt ca ceilalți,credeam că eu pot să rămân la fel. M-am înșelat,și îmi pare rău. Mi-am dat seama că sufletul meu va ajunge la fel de negru ca al tău,dar era prea târziu. Și până am ajuns eu să realizez,tu dispărusei. Unde ai fugit? Ai vrut să te ascunzi,să nu mă vezi devenind ceea ce ai fost tu odată? A fost prea greu pentru tine să privești cum mă transform într-un monstru? Știai că aveai dreptate. Probabil și eu știam...dar mi-a fost prea greu să aud și să accept că tot ce îmi povesteai va deveni adevărat într-o zi.

Foarte mult dramatism!
ReplyDeleteFiindca uitam adesea cine suntem , ne e mult mai usor sa ne abandonam acestei stranii exuberante a neantului, ce ne va conduce lent, dar inevitabil catre un final obscur de gheata.